الدُّرُوسُ المُهِمَّةُ لِعَامَّةِ الأُمَّةِ
Lecții importante pentru întreaga națiune islamică
لِسَمَاحَةِ الشَّيْخِ العَلَّامَةِ
عَبْدِ العَزِيزِ بْنِ عَبْدِ اللهِ بْنِ بَازٍ
رَحِمَهُ اللهُ
Autorul:
Onorabilul savant șeicul Abdulaziz ibn Abdullah ibn Baz Allah să-l miluiască
Lecții importante pentru întreaga națiune islamică
Renumitul savant, Șeicul
Abdul 'Aziz ibn Abdullah ibn Baz (Allah să aibă milă de el).
În Numele lui Allah, Cel Milostiv, Îndurător
Introducerea autorului
Laudă lui Allah, Domnul lumilor, și lăudat fie sfârșitul acelora care au teamă de Allah, și pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra trimisului și profetului Său, Muhammad, precum și asupra familiei și companionilor acestuia.
Așadar,
Aceste rânduri rezumă evidențierea a ceea ce trebuie să cunoască în mod deosebit toți musulmanii despre religia islamică și le-am numit: (Lecții importante pentru întreaga națiune islamică)
Îl rog pe Allah Preaînaltul să o facă folositoare pentru toți musulmanii și să o primească de la mine, cu adevărat El este Cel Bun și Generos.
Abdul 'Aziz ibn Abdullah ibn Baz Lecții importante pentru întreaga națiune islamică1
Prima lecție: Surat al-Fatihah și Surele scurte
Surat Al-Fatihah și oricare dintre surele scurte, în funcție de posibilități, de la Surat Al-Zalzalah și până la Surat An-Nas, predarea lor prin repetare, corectarea recitării, memorarea și explicarea sensurilor acestora.
A doua lecție: Stâlpii Islamului
Expunerea celor cinci Stâlpi ai Islamului, iar primul și cel mai important dintre ei este: Mărturisirea că nu există alt dumnezeu demn de a fi adorat în afară de Allah și că Mohammed este Mesagerul lui Allah - și se impune explicarea sensurilor acesteia și evidențierea condițiilor acceptării formulei „La ilaha illa Allah” (nu există alt dumnezeu demn de a fi adorat în afară de Allah). În ceea ce privește sensurile acesteia, „La ilaha” (nu există alt dumnezeu) presupune negarea a orice ar putea fi adorat în afară de Allah, iar „illa Allah” (în afară de Allah) confirmă adorarea absolută doar pentru Allah, Unicul, fără niciun asociat în adorarea Sa. În ceea ce privește, însă, condițiile formulei (La ilaha illa Allah), acestea sunt: cunoașterea care anulează neștiința, convingerea care anulează îndoiala, devoțiunea și sinceritatea deplină care anulează asocierea și politeismul, sinceritatea care anulează minciuna, iubirea care anulează ura, obediența care anulează abandonarea și acceptarea care anulează repulsia, împreună cu respingerea a tot ceea ce este adorat în afară de Allah. Și acestea sunt redate în următoarele două versuri:
Cunoaștere sigură (convingere), sinceritate, adevărul tău alături de... iubire, supunere și acceptarea ei. Și adaugă al optulea: să tăgăduiești tot ceea ce... a fost adorat în afară de Allah dintre lucruri care au fost luate drept dumnezei
precum și evidențierea sensurilor mărturisirii că Muhammad este Mesagerul lui Allah și ceea ce impune aceasta și anume:
credința în cele spuse de el, ascultarea celor pe care el le-a poruncit, evitarea a ceea ce el a interzis și blamat și a nu Îl adora pe Allah decât urmând ceea ce Allah Atotputernicul și Trimisul Său (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) au legiferat. Apoi îi este evidențiat celui căruia i se predă restul celor cinci stâlpi ai islamului, și anume: Rugăciunea- Salat, Dania- Zakat, Postul -Saum, și Pelerinajul- Hajj la Preasfânta Casă a lui Allah (Ka'abah) pentru cel care are posibilitatea de a ajunge la ea.
A treia lecție - Stâlpii credinței
Sunt șase Stâlpi ai Credinței, după cum urmează: Credința în Allah, în Îngerii Săi, în Scripturile Sale, în Mesagerii Săi, în Ziua de Apoi, și în Destinul și Predestinarea de la Allah, cu ceea ce este bun sau rău în ea.
A patra lecție - Secțiunile monoteismului (Tauhid) și secțiunile politeismului (Șirk)
Evidențierea celor trei secțiuni ale Tauhid-ului: tauhid ar-rububia (monoteismul suveranității), tauhid al-uluhia (monoteismul divinității), tauhid al-'asma ua as-sifat (monoteismul Prefrumoaselor Sale Nume și Atribute).
1 - Tauhid ar-Rububia (Monoteismul Suveranității) presupune credința că Allah este Creatorul și Stăpânul Orânduitor a tot și a toate și nu are pe nimeni asociat întru aceasta.
2 - Tauhid al-Uluhia (Monoteismul Divinității) este credința că Allah este Unicul adorat întru dreptate și El nu are niciun asociat întru aceasta. El cuprinde semnificațiile formulei (La ilaha illa Allah), care de fapt înseamnă că nu există niciun alt dumnezeu demn de a fi adorat în afară de Allah, iar actele de adorare, în totalitatea lor, precum Rugăciunea, Postul și toate celelalte trebuie să fie sincer devotate numai lui Allah, Unicul, și nu este permis ca vreunul din acestea să fie dedicate altcuiva în afară de Allah.
3 - Tauhid al-'Asma ua as-Sifat (Monoteismul Preafrumoaselor Sale Nume și Atribute) acesta cuprinde credința în toate Numele și Atributele lui Allah care au fost menționate în Nobilul Coran și în hadisurile corecte și confirmarea acestora în ceea ce Îl privește pe Allah, Unicul, într-o modalitate demnă de Allah Preaînaltul, fără vreo denaturare, deficiere, adaptare sau reprezentare, conform Cuvântului lui Allah:
﴿قُلۡ هُوَ ٱللَّهُ أَحَدٌ 1 ٱللَّهُ ٱلصَّمَدُ 2 لَمۡ يَلِدۡ وَلَمۡ يُولَدۡ 3 وَلَمۡ يَكُن لَّهُۥ كُفُوًا أَحَدُۢ٤﴾
1. El este Allah, Cel Unic!
2. Allah-us-Samad (Stăpânul)
3. El nu zămislește și nu este născut
4. Și El nu are pe nimeni egal! [Coran 114: 1-4] Și Cuvântul lui Allah Atotputernic:
﴿...لَيۡسَ كَمِثۡلِهِۦ شَيۡءٞۖ وَهُوَ ٱلسَّمِيعُ ٱلۡبَصِيرُ﴾
»Nimic nu este asemenea Lui, și El este Cel care Aude și Vede totul.« [Coran, 42:11] Unii savanți au împărțit Tauhid-ul în doar două tipuri și au inclus Tauhid al-'asma ua as-sifat în Tauhid al-uluhia; și nu există nici un dezacord în acest sens, întrucât sensul este clar în ambele clasificări.
Șirk-ul are, de asemenea, trei secțiuni: Aș-Șirk al-akbar (politeismul major), Aș-Șirk al-asghar (politeismul minor) și Aș-Șirk al-khafy (politeismul ascuns).
Șirkul major implică anularea faptei de adorare împlinite și veșnicia în Focul iadului pentru cel care moare având aceste credințe, după cum a spus Allah Preaînaltul:
﴿...وَلَوۡ أَشۡرَكُواْ لَحَبِطَ عَنۡهُم مَّا كَانُواْ يَعۡمَلُونَ88﴾
»Dar dacă ei i-ar fi alăturat Lui asociați, ar fi fost în deșert [tot] ceea ce ei au făcut.« [Coran, 6:88], Și a spus Allah Preaslăvitul:
﴿مَا كَانَ لِلۡمُشۡرِكِينَ أَن يَعۡمُرُواْ مَسَٰجِدَ ٱللَّهِ شَٰهِدِينَ عَلَىٰٓ أَنفُسِهِم بِٱلۡكُفۡرِۚ أُوْلَٰٓئِكَ حَبِطَتۡ أَعۡمَٰلُهُمۡ وَفِي ٱلنَّارِ هُمۡ خَٰلِدُونَ17﴾
»Nu se cuvine ca politeiștii să întrețină moscheile lui Allah, în vreme ce ei înșiși sunt martorii necredinței lor! Faptele acestora sunt zadarnice și în Foc vor petrece ei veșnic.« [9:17] Iar cel care moare în politeism major nu are parte de iertare și îi este interzis Paradisul, după cum a spus Allah Cel Atotputernic:
﴿إِنَّ ٱللَّهَ لَا يَغۡفِرُ أَن يُشۡرَكَ بِهِۦ وَيَغۡفِرُ مَا دُونَ ذَٰلِكَ لِمَن يَشَآءُ...﴾
»Cu adevărat, Allah nu iartă să I se facă asociați, dar iartă ce este mai puțin de atât oricui Voiește.«[Coran 4:48] Și a Spus Allah Preaslăvitul:
﴿…إِنَّهُۥ مَن يُشۡرِكۡ بِٱللَّهِ فَقَدۡ حَرَّمَ ٱللَّهُ عَلَيۡهِ ٱلۡجَنَّةَ وَمَأۡوَىٰهُ ٱلنَّارُۖ وَمَا لِلظَّٰلِمِينَ مِنۡ أَنصَارٖ72﴾
»Cu adevărat, cel care Îi asociază lui Allah pe altcineva, Allah va face Paradisul interzis pentru el, iar adăpostul lui va fi Focul. Și pentru nelegiuiți nu va fi ajutor.« [Coran, 5:72].
Printre formele acestuia se numără: rugăciunile îndreptate către morți și idoli și căutarea adăpostului la aceștia, precum și jurămitele și rugile aduse în numele lor etc.
Aș-Șirk al-asghar, acesta se referă la cele confirmate de textele Islamice, în Coran și Sunnah, ca forme de Șirk, însă nu aparțin manifestărilor politeismului major. Printre acestea enumerăm: ostentația în împlinirea anumitor fapte, a jura pe altcineva sau altceva în afară de Allah, rostirea formulei „așa cum a fost Voia lui Allah și a lui cutare” și altele asemenea lor, conform cuvintelor Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa):
"أَخْوَفُ مَا أَخَافُ عَلَيْكُمُ الشِّرْكُ الْأَصْغَرُ". فَسُئِلَ عَنْهُ، فَقَالَ: "الرِّيَاءُ"
“Cel mai tare mă tem pentru voi de politeismul minor) A fost întrebat despre acesta, iar el a răspuns: (Comportamentul ostentativ - ar-Riya”2 Consemnat de Imam Ahmad, Al-Tabarani și Al-Bayhaqi, conform relatării lui Mahmoud ibn Labid Al-Ansari (Allah să fie mulțumit de el), cu un lanț de transmitere bun și a fost consemnat, de asemenea, de Al-Tabarani cu lanțuri bune de transmitere, conform relatării lui Mahmoud bin Labid, de la Rafi' bin Khadij, despre Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa).
Conform spuselor Mesagerului lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa):
"مَنْ حَلَفَ بِشَيْءٍ دُونَ اللَّهِ فَقَدْ أَشْرَكَ"
“Cel care a jurat pe altceva în afară de Allah a comis un act de politeism.”3 Consemnat de Imam Ahmad cu un lanț de transmisie autentic, conform relatării lui Omar bin Al-Khattab (Allah să fie mulțumit de el). De asemenea, a fost consemnat de Abu Dawud și Tirmidhi cu un lanț de transmitere autentic, din hadisul fiului lui Omar (Allah să fie mulțumit de ei amândoi), despre Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) că a spus:
"مَن حَلَفَ بِغَيْرِ اللهِ فَقَدْ كَفَرَ أَوْ أَشْرَكَ"
"Cel care a jurat pe altceva în afară de Allah a comis un act de necredință sau de politeism".4 Conform spuselor Mesagerului lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa):
"لا تَقُولُوا: ما شَاءَ اللهُ وَشَاءَ فُلانٌ، وَلَكِنْ قُولُوا: ما شَاءَ اللهُ ثُمَّ شَاءَ فُلانٌ"
"Nu spuneți: Ceea ce Voiește Allah voiește și cutare și cutare, ci spuneți: Ceea ce Voiește Allah, apoi ceea ce voiește cutare și cutare".5 Consemnat de Abu Dawud cu un lanț autentic de transmitere, conform relatării lui Hudhayfah ibn Al-Yaman (Allah să fie mulțumit de el).
Acest tip de politeism nu implică apostazia și sălășluirea veșnică în Focul iadului, însă contrazice deplinătatea care se impune monoteismului.
Al treilea tip: politeismul ascuns; și dovada acestuia este cuvântul Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa):
"أَلَا أُخْبِرُكُمْ بِمَا هُوَ أَخْوَفُ عَلَيْكُمْ عِندِي مِنَ الْمَسِيحِ الدَّجَّالِ؟" قَالُوا: بَلَى يَا رَسُولَ الله، قَالَ: "الشِّرْكُ الخَفِيُّ، يَقُومُ الرَّجُلُ فَيُصَلِّي، فَيُزَيِّنُ صَلَاتَهُ لِمَا يَرَى مِنْ نَظَرِ الرَّجُلِ إِلَيْهِ"
“Oare să nu vă înștiințez eu de cele de care mă tem pentru voi mai mult decât mă tem de Anticrist (Al-Masih Ad-Dajjal)? Ei au spus: Ba da, o, Mesager al lui Allah! El a răspuns: Un om care se ridică și se roagă și își înfrumusețează Rugăciunea când vede că oamenii se uită la el”.6 Consemnat de Imam Ahmad în Musnad Ahmad, conform relatării lui Abu Saeed Al-Khudri (Allah să fie mulțumit de el).
De asemenea, Șirkul poate fi împărțit în doar două categorii, și anume:
Șirk major și Șirk minor, iar Șirkul ascuns le cuprinde pe amândouă. Astfel, el poate cădea în Șirk-ul cel mare, precum Șirk-ul fățarnicilor (munafiqun), deoarece aceștia își ascund convingerile false și se arată ca fiind musulmani doar din ostentație (Riya) și de teamă pentru ei înșiși.
Și poate fi, de asemenea, întâlnit în Șirkul minor, precum comportamentul ostentativ, așa cum a fost evidențiat în hadisurile anterioare relatate de Mahmoud ibn Labid Al-Ansari și Abu Sa'id.
A cincea lecție - Perfecțiunea (Al-Ihsan)
Stâlpul de bază al “ihsan”-ului, și anume adorarea lui Allah ca și cum L-ai vedea, pentru că dacă tu nu Îl poți vedea, cu adevărat El te Vede.
Lecția a șasea - Condițiile obligatorii ale Rugăciunii
Acestea sunt în număr de nouă, și anume:
Islamul, rațiunea, discernământul, purificarea, îndepărtarea impurităților, acoperirea părților intime, intrarea timpului specific Rugăciunii, îndreptarea către Qiblah și formularea intenției.
A șaptea lecție - Stâlpii Rugăciunii
Aceștia sunt în număr de șaptesprezece:
Statul în picioare atunci când cel ce se roagă este fizic capabil de aceasta, rostirea Takbirat al-Ihram (rostirea expresiei: Allahu Akbar la începutul Rugăciunii), recitarea Capitolului al Fatiha, aplecarea (Ruku), revenirea la poziția dreaptă după aplecare, prosternarea pe cele șapte părți ale corpului, ridicarea din prosternare, șederea între cele două prosternări, liniștea (calmul) în efectuarea tuturor acestor acțiuni, respectarea ordinii realizării acestor stâlpi, rostirea ultimului Tașahhud și statul așezat, transmiterea de binecuvântări asupra Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) și cele două salutări finale (Taslim).
Cea de-a șaptea lecție - actele obligatorii ale Rugăciunii
Acestea sunt în număr de opt:
Toate takbirat-urile, în afară takbir-ul de deschidere, precum și rostirea formulei: (Sami' Allahu liman hamidah - Allah îl Aude pe cel care Îl Laudă) atât pentru imam, cât și pentru cel care se roagă singur, precum și a formulei: (Rabbana ua laka al-hamd - Domnul nostru, Ție Ți se cuvine toată lauda) pentru toți, și a formulei (Subhana Rabbia-l Adhim - Slavă Domnului meu, Preamărețul) în plecăciune, și a formulei (Subhana Rabbia-l 'Aala - Slavă Domnului meu, Cel Preaînalt) în prosternare, și a formulei (Rabbi-ghfir ly - Doamne, iartă-mă) între cele două prosternări, primul tașahud și așezarea pentru el.
Cea de-a opta lecție - At-Tașahhud
Acesta înseamnă a spune:
„At-Tahiyyatu lillahi uas-Salauatu uat-Tayyibatu. As-Salamu ‘alaika ayyuhan nabiyyu ua rahmatullahi ua barakatuhu. Assalamu ‘alaina ua’ala ibadil-lahis -Salihin, aș hadu an-La ilaha il-lal lahu ua aș hadu anna Muhammadan abduhu ua rasuluhu.”
Toate salutările („At-Tahiyyaat” - toate cuvintele care fac referire la Glorificarea lui Allah, Existenţa Sa Veşnică, Perfecţiunea Sa, Supremaţia Sa) sunt pentru Allah. Toate actele de Slăvire şi Adorare şi faptele bune sunt pentru El. Pacea, Mila şi Binecuvântarea lui Allah fie asupra ta, o, Profetule! Pacea fie asupra noastră şi asupra tuturor robilor dreptcredincioşi ai lui Allah. Mărturisesc că nu există alt dumnezeu demn de a fi adorat în afară de Allah şi mărturisesc că Muhammad este robul şi trimisul Său!”
Apoi trimite salutări și binecuvântări asupra Profetului Muhammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) spunând: „Allahumma salli ‘ala Mohammed, ua-’ala ali Mohammed, kama sallayta ‘ala Ibrahim ua-’ala ali Ibrahim, innaka Hamidun Magid,
allahumma barik ‘ala Mohammed, ua-’ala ali Mohammed, kama barakta ‘ala Ibrahim ua- ’ala ali Ibrahim, innaka Hamidun Magid.” (O, Allah, trimite salutări asupra lui Mohammed şi asupra urmaşilor lui Mohammed, aşa cum ai trimis salutările Tale asupra lui Avraam şi asupra urmaşilor
lui Avraam. Cu adevărat, Tu eşti plin de Slavă şi Măreţie. O, Allah, trimite binecuvântarea Ta asupra lui Mohammed şi asupra urmaşilor lui Mohammed, aşa cum ai trimis binecuvântări asupra lui Avraam şi asupra urmaşilor lui Avraam. Cu adevărat, Tu eşti plin de Slavă şi Măreţie!)
Apoi, după ultimul Tașahud, caută refugiu la Allah de chinul Iadului, și de chinul mormântului, și de ispita vieții și morții, și de ispita Anticristului - Al-Masih Ad-Dajjal, apoi poate alege orice rugă pe care o dorește, indicate fiind cu preponderență cele care au fost consemnate de la Profet, precum:
O, Allah, ajută-mă să Te pomenesc, să Îți mulțumesc și să Te ador în cel mai bun mod cu putință. O, Allah, cu adevărat eu mi-am nedreptățit îndelung sinele, și nimeni altcineva nu iartă păcatele în afară de Tine; așadar, iartă-mi mie în virtutea Iertării Tale și îndură-Te de mine, cu adevărat Tu ești Cel Iertător, Îndurător.
Însă la primul tașahud trebuie să se ridice după rostirea celor două mărturisiri pentru împlinirea celei de a treia unitate de rugăciune (raka'), în cazul Rugăciunilor de Dhuhor, Asr, Maghrib și 'Ișa; iar dacă înainte de a se ridica a transmis salutările asupra profetului Muhammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa), aceasta este și mai bine, conform majorității hadisurilor, apoi se ridică pentru cea de a treia raka'.
Cea de-a zecea lecție - Sunan as-Salat (actele preferabile în realizarea Rugăciunii)
Și dintre acestea amintim:
1 - ruga de deschidere a Rugăciunii
2 - punerea mîinii drepte pe piept, peste mâna stângă, atunci când stă drept în Rugăciune, înainte de aplecare (ruku') și după acesta.
3 - ridicarea mâinilor cu degetele deschise până la nivelul umerilor sau urechile odată cu rostirea primului takbir, când cobori pentru ruku', când te ridici din el și când te ridici din primul tașahud pentru a treia raka'.
4 - preamărirea lui Allah mai mult de o singură dată în timpul ruku' și sujud.
5 - ceea ce se spune în plus față de (Rabbana ualaka -l-hamd) după ruku' și ce se spune în plus față de ruga unică pentru iertare între două prosternări (sujud).
6 - poziționarea capului în continuare în linie dreaptă a coloanei în ruku'.
7 - depărtarea antebrațelor de coastele laterale, a abdomenului de coapse și a coapselor de picioare în timpul prosternării.
8 - ridicarea antebrațelor de pe pământ în timpul prosternării.
9 - așezarea proptită pe piciorul stâng în întregime și jumătate pe cel drept pentru primul tașahud și între cele două prosternări.
10 - Șederea în timpul ultimei așezări pentru (Tașahhud) în Rugăciunile formate din patru sau trei unități de Rugăciune (Rak'ah), constând în a te așeza pe partea dorsală a șoldului stâng, plasând piciorul stâng întins sub cel drept, și ridicând călcâiul drept de pe podea, cu sprijin doar pe vârfurile degetelor, care sunt îndreptate în direcția Qibla.
11 - ridicarea degetului arătător în timpul primului și al celui de al doilea tașahud și mișcarea lui atunci când se fac rugi.
12 - trimiterea de salutări și binecuvântări asupra profetului Mohammed și asupra neamului lui Mohammed, și asupra lui Avraam și a neamului lui Avraam.
13 - ruga efectuată cu ultimul tașahud.
14 - citirea cu voce tare a versetelor din Coran în Rugăciunea de Fajr, Rugăciunea de Vineri, Rugăciunile de Eid, Rugăciunea pentru cererea ploii și în primele 2 raka' din Rugăciunea de Maghrib și 'Ișa.
15 - recitarea în șoaptă, fără o voce auzită, în Rugăciunile de Dhuhor și Asr și în a treia raka' din Rugăciunea de Maghrib și ultimele două raka' din Rugăciunea de 'Ișa.
16 - Recitarea a mai mult decât Surat Al-Fatiha din Coran, respectând celelalte Sunnah (Tradiții Profetice) consemnate pentru Rugăciune, cu excepția celor deja precizate, printre care și rostirea a mai mult decât a formulei „Rabbana ua laka al-hamd” (Domnul nostru și Ție Ți se cuvine toată Slava) după ridicarea din plecăciune (ruku'), fie că este vorba de imamul care conduce Rugăciunea, de cel care se roagă individual sau de cel care urmează imamul, aceasta este considerată Sunnah; și, de asemenea, așezarea mâinilor pe genunchi cu degetele ușor răsfirate în timpul poziției de ruku' (plecăciune).
Lecția a unsprezecea: Factorii care anulează Rugăciunea.
Sunt 8 aspecte ce duc la anularea sau invalidarea rugăciunii, după cum urmează:
1 - Vorbirea în mod intenționat și în cunoștință de cauză; însă în ceea ce îl privește pe cel care a uitat sau nu a știut, aceasta nu îi anulează Rugăciunea.
2 - Râsul
3 - Mâncatul în timpul rugăciunii
4 - Băutul în timpul rugăciunilor
5 - Dezvelirea goliciunii părților corpului care trebuie acoperite
6 - Devierea extremă de la direcția Qibla
7 - Distragerea repetată și inutilă în timpul Rugăciunii
8 - Pierderea stării de purificare
Cea de a douăsprezecea lecție - Condițiile abluțiunii - Uudu
Acestea sunt în număr de zece, și anume:
Apartenența la islam, rațiunea, discernământul, intenția, urmarea paşilor prevǎzuți cu intenția de a nu întrerupe secvența lor până ce abluțiunea este împlinită, lucrul ce face ca abluțiunea să fie necesară trebuie îndepărtat sau oprit, spălarea sau curățarea părților intime, puritatea apei utilizate și permisiunea de a o utiliza, înlăturarea a tot ceea ce împiedică apa să ajungă la piele și intrarea timpului pentru Rugăciune în cazul credincioșilor ce suferă de o afecțiune sau se află într-o stare permanentă de impuritate (spre exemplu, cei ce suferă de incontinență urinară).
Cea de-a treisprezecea lecție - Actele obligatorii ale abluțiunii
Aceștia sunt în număr de șase, și anume:
Spălarea feței, inclusiv clătirea gurii și aspirarea apei pe nas și expulzarea ei, spălarea mâinilor până la coate, ștergerea întregului cap, inclusiv urechile, spălarea picioarelor până la glezne, respectarea ordinii și a continuității. Este recomandat să speli fața, mâinile și picioarele de trei ori, la fel și clătirea gurii și a nasului, dar ele sunt obligatorii doar o singură dată. În schimb, ștergerea capului nu se recomandă a fi repetată, așa cum este indicat de hadisuri autentice.
Lecția a paisprezecea - Nulificatorii abluțiunii
Aceștia sunt în număr de șase, și anume:
Excrementele eliminate din partea din față și din spate, materiile necurate și impure care se elimină din corp (precum vomitatul, sângele eliminat prin hemoragii puternice etc, după cum este menționat de unii învățați în Islam), anularea temporară a stării raționale, prin dormit sau în alte feluri, atingerea părților intime din față sau din spate în mod direct, mâncatul cărnii de cămilă, apostazia islamului - fie ca Allah să ne păzească pe noi și pe toți musulmanii de aceasta.
Atenționare importantă: Spălarea unei persoane decedate nu invalidează abluțiunea persoanei care o spală, conform majorității savanților musulmani și întrucât nu există o evidență clară pentru aceasta; însă dacă mâna celui care îl spală a atins din greșeală în mod direct părțile intime ale celui decedat, abluțiunea sa este invalidată.
Însă i se impune lui în mod obligatoriu să nu atingă părțile intime ale acelui decedat decât de deasupra unui acoperământ, care să împiedice atingerea directă.
Însă în ceea ce privește Cuvântul lui Allah în Surat An-Nisa' și Surat Al-Maidah:
﴿...أَوۡ لَٰمَسۡتُمُ ٱلنِّسَآءَ...﴾
»sau ați atins femeile« [Coran, 4:43] [Coran, 5:6], Ceea ce se înțelege prin aceasta este: relația sexuală, în conformitate cu cea mai corectă dintre cele două opinii ale savanților musulmani, pe baza afirmației lui Ibn Abbas (Allah să fie mulțumit de el) și a consensului predecesorilor dreptcredincioși și al celor care le-au urmat. Și Allah este Dăruitorul succesului.
Lecția a cincisprezecea: Adoptarea moralității legitime pentru fiecare musulman
Printre aceste trăsături de caracter se numără: onestitatea, seriozitatea, castitatea, modestia, curajul, generozitatea, loialitatea, abținerea de la tot ce a fost interzis de Allah, buna vecinătate, ajutarea celor nevoiași în funcție de posibilități, precum și alte trăsături de caracter lăudabile, menționate ca legitime în Coran sau în Sunnah.
Lecția a șaisprezecea: Comportamentul conform etichetei Islamice
Printre care amintim și: Salutul Islamic, fața binevoitoare, mâncatul și băutul cu mâna dreaptă, Pomenirea Numelui lui Allah la început, și Lăudarea Lui la sfârșit, Lăudarea lui Allah după strănut, și ruga pentru cel care a făcut aceasta, vizitarea bolnavilor, însoțirea cortegiului funerar pentru rugăciune și înmormântare, eticheta prescrisă la intrarea și ieșirea din moschee sau din casă, precum și în călătorie și în relațiile cu părinții, rudele, vecinii, adulții și copiii, felicitările pentru noul-născut, felicitările pentru căsătorie, oferirea de condoleanțe pentru cei îndoliați; și alte Etichete Islamice privind îmbrăcarea, dezbrăcarea și purtarea încălțărilor.
Lecția a șaptesprezecea: Avertizarea împotriva politeismului și a diverselor tipuri de păcate
Printre care și: cele șapte păcate majore distrugătoare, care sunt: facerea de asociați lui Allah, vrăjitoria, uciderea pe nedrept a unui suflet interzis de Allah, consumarea de cămătă, consumarea averii unui orfan, dezertarea de pe câmpul de luptă și defăimarea femeilor caste, inocente și dreptcredincioase.
Printre acestea se numără și: neascultarea părinților, ruperea legăturilor de rudenie, mărturia mincinoasă, jurămintele false, vătămarea vecinilor, nedreptățirea oamenilor în ceea ce privește viața, banii și onoarea lor, consumul de intoxicanți, jocurile de noroc, defăimarea, bârfă și alte chestiuni interzise de Allah Atotputernicul sau de către Trimisul Său - pacea și binecuvântarea lu Allah fie asupra sa.
Lecția a optsprezecea - pregătirea celui decedat, rugăciunea de înmormântare și îngroparea lui
În cele ce urmează sunt detaliate toate aceste aspecte:
În primul rând: Este prescris ca persoana aflată pe moarte să fie îndemnată să spună: (La ilaha illa Allah - Nu există niciun alt dumnezeu demn de a fi adorat în afară de Allah); conform spuselor Profetului - pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa -
لَقِّنُوا مَوْتَاكُمْ: لَا إِلَهَ إِلَّا اللَّهُ."
“Îndemnați-i pe cei care sunt pe moarte dintre voi să spună: (La ilaha illa Allah - Nu există niciun alt dumnezeu demn de a fi adorat în afară de Allah”7 Consemnat de Muslim în Sahih Sensul cuvântului „morții” în acest hadis este: cei care se află pe patul de moarte, adică cei care prezintă semne de moarte.
Al doilea: Dacă moartea este certă, i se închid ochii și i se leagă bărbia,
conform Tradițiilor Profetice.
Al treilea: Este obligatoriu să se spele corpul unui musulman decedat,
cu excepția cazului în care este martir (șahid) care a murit în luptă, atunci el nu se spală și nu se face rugăciunea pentru el, ci este îngropat în hainele sale; deoarece Profetul -Pacea și binecuvântările lui Allah asupra lui- nu a spălat trupurile celor uciși în bătălia de la Uhud și nu s-a rugat pentru ei.
În al patrulea rând: Descrierea îmbăierii celor decedați
Sunt acoperite părțile intime ale celui decedat, apoi este ridicat puțin din partea de sus și îi este presat ușor stomacul, după care, cel care îl îmbăiază își înfășoară o bucată de material în jurul mâinii și îl curăță cu ea, apoi îi face Uudu, ca și abluțiunea pentru rugăciune, apoi îi spală capul și barba cu apă și frunze de lotus sau altceva asemănător, după care îi spală partea dreaptă a corpului, apoi stânga, apoi îl spală a doua și a treia oară în același mod, apăsând de fiecare dată ușor zona burții, iar dacă se elimină ceva, îl spala și închide zona cu o bucată de bumbac sau ceva asemănător, iar dacă aceasta nu este suficientă, cu un ventricul liber sau prin alte metode medicale moderne, precum plasturele sau ceva similar.
Și îi repetă abluțiunea, iar dacă nu se curăță din trei repetări, se crește numărul acestora la cinci sau la șapte. Apoi, îi usucă corpul cu un material și îi pune parfum pe frunte și pe locurile de sujud, iar dacă îl parfumează în întregime este bine de asemenea și se parfumează și giulgiul său cu bakhoor. Dacă mustața sau unghiile sale sunt lungi i le taie, iar dacă renunță la aceasta nu este nicio problemă. Nu trebuie să îl pieptene și nici să-i radă părul pubian sau să îl circumcidă, datorită lipsei evidențelor în acest sens în textele islamice. Părul femeii trebuie împletit în trei cozi lăsate pe spate.
În al cincilea rând: Înfășurarea în giulgiul său a celui decedat
Este cel mai bine ca omul să fie înfășurat în trei bucăți de material alb, fără cămașă sau turban, după cum obișnuia să facă Profetul - pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa - fiind înfășurat în ele în mai multe straturi. Iar dacă a fost învelit într-o cămașă și un ițar, iar deasupra lui o singură bucată de material cu care este înfășurat, nu este nicio problemă.
Femeia este învelită în cinci bucăți de material: un acoperământ ca o armură peste partea superioară a corpului, un văl care coboară din cap peste piept, o bucată de material înfășurată în partea de jos a corpului și două învelișuri complete. Copilul băiat este suficient să fie învelit în una până la trei bucăți de material, iar fetițele sunt învelite într-o cămașă și două învelișuri complete.
Ceea ce este în mod absolut obligatoriu pentru toată lumea este o bucată de material care să acopere în întregime corpul celui decedat. Dacă, însă, persoana decedată este în stare de sacralizare pentru pelerinaj -ihram și poartă hainele specifice acesteia, în cazul bărbaților, decedatul trebuie spălat cu apă și frunze de lotus și învelit în hainele sale de ihram sau în alte haine de ihram, și nu i se acoperă fața și nici capul și nici nu este parfumat, pentru că el va fi înviat în Ziua Învierii în starea de ihram, răspunzând chemării lui Allah de a face Pelerinajul la Preasfânta Sa Casă, conform hadisului autentic consemnat despre Mesagerul lui Allah - pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa. Dacă femeia decedată este în stare de sacralizare ihram, ea va fi învelită ca de obicei, fără a fi dată cu parfum, iar fața ei nu trebuie să fie acoperită cu niqab, și nici mâinile cu mănuși, ci fața și mâinile trebuie acoperite doar cu giulgiul în care ea va fi înfășurată, după cum s-a menționat anterior cu privire la învelirea femeilor decedate.
În al șaselea rând: Cei mai îndreptățiți în îmbăierea, împlinirea rugăciunii funerare și îngroparea celui decedat
Testamentul în acest sens revine întâi tatălui, apoi bunicului, și apoi celor mai apropiate rude bărbați din linia de descendență, în cazul unui bărbat.
Cele mai îndreptățite să o spele pe o femeie decedată sunt cele care au fost cerute prin testament în acest sens, apoi mama, apoi bunica, apoi ruda cea mai apropiată, apoi următoarea cea mai apropiată rudă dintre femei. Soților le este permis să se spele unul pe celălalt; pentru că Abu Bakr As-Siddiq - Allah să fie mulțumit de el - a fost spălat de soția sa, iar Ali - Allah să fie mulțumit de el - a spălat-o pe soția sa Fatima - Allah să fie mulțumit de ea.
În al șaptelea rând: Modalitatea împlinirii rugăciunii de înmormântare pentru cel decedat:
Se spune Takbir (Allahu Akbar) de patru ori. După primul Takbir se recită Surat Al-Fatihah, și dacă se recită o Sură scurtă sau un Verset, două, după aceasta, atunci este și mai bine; conform hadisului autentic relatat de Ibn Abbas - Allah să fie mulțumit de el. Apoi spune a doua oară „Allahu Akbar” și transmite salutări asupra Profetului - pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa - cu ruga de Tașahhud, apoi spune „Allahu Akbar” a treia oară și apoi spune: (O, Allah, iartă-i pe cei vii și pe cei morți dintre noi, pe cel prezent și pe cel absent dintre noi, pe cei tineri și pe cei bătrâni dintre noi, pe bărbații și pe femeile noastre. O, Allah, pe acela dintre noi pe care îl ții în viață, fă-l viu întru Islam, și pe oricare dintre noi îl faci să moară, fă-l să moară întru credință! O, Allah, iartă-l, îndură-Te de el, oferă-i siguranță de orice rău și iartă-l pe deplin. Oferă-i un loc de onoare [în Paradis], lărgește-i locul de odihnă și spală-l cu apă, gheață și zăpadă. Curăță-l de păcate așa cum este curățată o haină albă de murdărie. Dă-i o casă mai bună decât casa sa [din această lume], o familie mai bună decât familia sa, și pune-l în Paradis. Protejează-l de pedeapsa mormântului și de pedeapsa Focului. Fă-i mormântul spațios și luminează-l pentru el. O, Allah, nu ne lipsi de răsplata lui [în această lume și în cea de apoi] și nu ne lăsa să ne rătăcim după el). Apoi, se spune „Allahu Akbar” a patra oară și un singur Taslim în partea dreaptă.
Este recomandat să se ridice mâinile cu fiecare Takbir, iar dacă mortul este femeie, se spune: (O, Allah, iartă-o...) etc., iar dacă sunt două înmormântări, se spune: (O, Allah, iartă-i pe ei doi...) etc., iar dacă sunt mai mulți decât atât, se zice: (Doamne, iartă-i pe ei...) etc. Dar dacă este un copil, în loc să se roage pentru iertarea lui, se spune: (O, Allah, fă-l pe el o abundență (de binecuvântări) și un câștig pentru părinții săi și un mijlocitor acceptat. O, Allah, îngreunează prin el cântarul faptelor lor bune și mărește-le răsplata și alătură-l predecesorilor dreptcredincioși și pune-l în grija lui Avraam - pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa - și ocrotește-l, prin Îndurarea Ta de chinul Iadului).
Este recomandat, conform Sunnei, ca imamul să stea la nivelul capului bărbatului decedat și la nivelul mijlocului corpului femeii decedate. Dacă sunt mai multe trupuri la rugăciunea funerară (Janaza), bărbatul trebuie plasat cel mai aproape de imam, iar femeia mai aproape de Qibla. Dacă sunt prezenți și copii, băiatul trebuie pus înaintea femeii, urmat de femeie, apoi de fată. Capul băiatului trebuie să fie aliniat cu capul bărbatului, mijlocul corpului femeii trebuie să fie aliniat cu capul bărbatului, iar capul fetei trebuie să fie aliniat cu capul femeii, iar mijlocul ei aliniat cu capul bărbatului. Toți cei care participă la rugăciune trebuie să stea în spatele imamului. Cu toate acestea, dacă există o persoană care nu găsește loc în spatele imamului, aceasta poate sta în dreapta imamului.
În al optulea rând: Modalitatea de îngropare a celor decedați
Este recomandat ca groapa să fie săpată suficient de adânc, până la nivelul mijlocului unui bărbat (în picioare), și să includă o nișă laterală spre direcția Qibla. Decedatul trebuie așezat în această nișă pe partea dreaptă, iar nodurile giulgiului trebuie desfăcute fără a fi îndepărtate. Fața decedatului nu trebuie descoperită, indiferent dacă este bărbat sau femeie. După aceea, nișa trebuie acoperită cu cărămizi care să fie fixate și să protejeze corpul de pământ. Dacă nu sunt disponibile cărămizi, pot fi folosite alte materiale, cum ar fi scânduri, pietre sau lemn, pentru a preveni contactul direct al pământului cu corpul. Apoi, groapa se acoperă cu pământ, iar în acest moment este recomandat să se spună: (În Numele lui Allah și în religia Trimisului lui Allah). Mormântul trebuie ridicat deasupra solului aproximativ cât un lat de palmă și dacă este posibil să fie acoperit cu pietriș, iar la final se stropește cu apă.
Este prescris ca cei îndoliați care l-au îngropat să stea la mormânt și să se roage pentru cel decedat; pentru că Profetul - pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa - obișnuia ca atunci când termina îngroparea celui decedat să stea lângă mormânt și să spună:
" اسْتَغْفِرُوا لِأَخِيكُمْ، وَاسْأَلُوا لَهُ التَّثْبِيتَ، فَإِنَّهُ الْآنَ يُسْأَلُ."
“Rugați-vă de iertare pentru fratele vostru și rugați-vă pentru statornicia lui, căci acum el este întrebat”8.
Al nouălea: Este recomandat și prescris celor care nu s-au rugat pentru el la rugăciunea de înmormântare, să facă această rugăciune pentru el, după înmormântare.
Profetul – pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa – a făcut asta, cu condiția ca aceasta să aibă loc în decurs de o lună sau mai puțin, iar dacă perioada era mai lungă de atât nu a fost prescrisă împlinirea rugii la mormânt; întrucât, nu s-a relatat ca Profetul – pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa – să se fi rugat la un mormânt la mai mult de o lună de la îngroparea celui decedat.
A zecea: Nu este permis ca familia persoanei decedate să pregătească mâncare pentru oameni;
Conform relatării lui Jarir bin Abdullah Al-Bajli, nobilul Companion – Allah să fie mulțumit de el –
" كُنَّا نَعُدُّ الاِجْتِمَاعَ إِلَى أَهْلِ الْمَيِّتِ، وَصَنْعَةَ الطَّعَامِ بَعْدَ الدَّفْنِ مِنَ النِّيَاحَةِ."
“Obișnuiam să considerăm că adunarea cu familia defunctului și pregătirea mâncării erau o formă de jelire.”9 Consemnat de imam Ahmad cu un lanț bun de transmițători. În ceea ce privește, însă, pregătirea mâncării pentru ei sau pentru oaspeții lor, nu este nimic rău în aceasta și este permis ca rudele și vecinii să le facă de mâncare; pentru că atunci când Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a primit vestea morții lui Ja'far ibn Abi Talib (Allah să fie mulțumit de el) în Levant, a poruncit neamului său să pregătească mâncare pentru familia lui Ja'far și a spus:
" إِنَّهُ أَتَاهُمْ مَا يَشْغَلُهُمْ ".
“Într-adevăr, au fost ei ajunși de ceva care le absoarbe preocupările (și îi distrage pe ei)”10.
Nu este niciun păcat ca familia persoanei decedate să-și invite vecinii și pe ceilalți să mănânce împreună din mâncarea care le este oferită de alții și nu există timp specific pentru aceasta, după cum este cunoscut în Legea islamică.
A unsprezecea: Nu este permis ca o femeie să fie îndoliată pentru o persoană decedată pentru mai mult de trei zile, cu excepția soțului ei.
Este obligatoriu pentru aceasta să observe o perioadă de doliu de patru luni și zece zile, cu excepția cazului în care este însărcinată, caz în care ea va respecta perioada până la nașterea copilului; aceasta este conform învățăturii autentice a Profetului (Pacea și binecuvântare lui Allah fie asupra sa).
În ceea ce îl privește pe bărbat, nu îi este permis acestuia să țină doliu pentru vreuna dintre rudele sale sau pentru altcineva.
Al doisprezecelea: Este permis pentru bărbați să viziteze mormintele din când în când pentru a se ruga pentru cei decedați și pentru iertarea lor și ca o reamintire a morții și a ceea ce urmează acesteia.
Conform afirmației Profetului – Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa:
"زُورُوا الْقُبُورَ، فَإِنَّهَا تُذَكِّرُكُمُ الْآخِرَةَ"
“Vizitați mormintele, pentru că ele vă amintesc de Viața de Apoi.”11 Consemnat de Muslim în Sahih. El – Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa – îi învăța pe Companionii săi, ca atunci când vizitau morminte să spună:
"السَّلَامُ عَلَيْكُمْ أَهْلَ الدِّيَارِ مِنَ الْمُؤْمِنِينَ وَالْمُسْلِمِينَ، وَإِنَّا إِنْ شَاءَ اللَّهُ بِكُمْ لَاحِقُونَ، نَسْأَلُ اللَّهَ لَنَا وَلَكُمُ الْعَافِيَةَ، يَرْحَمُ اللَّهُ الْمُتَقَدِّمِينَ مِنَّا وَالْمُسْتَأْخِرِينَ"
“Pacea fie asupra voastră, o, oameni ai acestor lăcașe, dintre dreptcredincioși și musulmani, iar noi, cu Voia lui Allah, vă vom urma vouă. Ne rugăm la Allah pentru bunăstarea (și siguranța) noastră și a voastră. Fie ca Allah să îi ierte pe cei dintâi și pe cei de pe urmă dintre noi.”12 În ceea ce privește femeile, nu le este permis să viziteze mormintele, deoarece Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) le-a blestemat pe cele care vizitează mormintele, și pentru că vizitele lor ar putea duce la ispită și lipsă de răbdare. De asemenea, nu le este permis să urmeze cortegiul funerar până la cimitir, deoarece Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) le-a interzis acest lucru. În ceea ce privește rugăciunea pentru un decedat în moschee sau în locul special pentru rugăciuni, aceasta este permisă atât pentru bărbați, cât și pentru femei.
Aceasta este tot ceea ce am reușit să însumăm aici. Și implorăm pacea și binecuvântarea lui Allah asupra profetului nostru Mohammed.
***
Cuprins
În Numele lui Allah, Cel Milostiv, Îndurător 2
Introducerea autorului 2
Prima lecție: Surat al-Fatihah și Surele scurte 3
A doua lecție: Stâlpii Islamului 3
A treia lecție - Stâlpii credinței 4
A patra lecție - Secțiunile monoteismului (Tauhid) și secțiunile politeismului (Șirk) 5
A cincea lecție - Perfecțiunea (Al-Ihsan) 11
Lecția a șasea - Condițiile obligatorii ale Rugăciunii 11
A șaptea lecție - Stâlpii Rugăciunii 11
Cea de-a șaptea lecție - actele obligatorii ale Rugăciunii 12
Cea de-a opta lecție - At-Tașahhud 13
Cea de-a zecea lecție - Sunan as-Salat (actele preferabile în realizarea Rugăciunii) 15
Lecția a unsprezecea: Factorii care anulează Rugăciunea. 17
Cea de a douăsprezecea lecție - Condițiile abluțiunii - Uudu 18
Cea de-a treisprezecea lecție - Actele obligatorii ale abluțiunii 18
Lecția a paisprezecea - Nulificatorii abluțiunii 19
Lecția a cincisprezecea: Adoptarea moralității legitime pentru fiecare musulman 20
Lecția a șaisprezecea: Comportamentul conform etichetei Islamice 20
Lecția a șaptesprezecea: Avertizarea împotriva politeismului și a diverselor tipuri de păcate 21
Lecția a optsprezecea - pregătirea celui decedat, rugăciunea de înmormântare și îngroparea lui 22
Al doilea: Dacă moartea este certă, i se închid ochii și i se leagă bărbia, conform Tradițiilor Profetice. 23
Al treilea: Este obligatoriu să se spele corpul unui musulman decedat, cu excepția cazului în care este martir (șahid) care a murit în luptă, atunci el nu se spală și nu se face rugăciunea pentru el, ci este îngropat în hainele sale; deoarece Profetul -Pacea și binecuvântările lui Allah asupra lui- nu a spălat trupurile celor uciși în bătălia de la Uhud și nu s-a rugat pentru ei. 23
În al patrulea rând: Descrierea îmbăierii celor decedați 23
Sunt acoperite părțile intime ale celui decedat, apoi este ridicat puțin din partea de sus și îi este presat ușor stomacul, după care, cel care îl îmbăiază își înfășoară o bucată de material în jurul mâinii și îl curăță cu ea, apoi îi face Uudu, ca și abluțiunea pentru rugăciune, apoi îi spală capul și barba cu apă și frunze de lotus sau altceva asemănător, după care îi spală partea dreaptă a corpului, apoi stânga, apoi îl spală a doua și a treia oară în același mod, apăsând de fiecare dată ușor zona burții, iar dacă se elimină ceva, îl spala și închide zona cu o bucată de bumbac sau ceva asemănător, iar dacă aceasta nu este suficientă, cu un ventricul liber sau prin alte metode medicale moderne, precum plasturele sau ceva similar. 23
În al cincilea rând: Înfășurarea în giulgiul său a celui decedat 24
În al șaselea rând: Cei mai îndreptățiți în îmbăierea, împlinirea rugăciunii funerare și îngroparea celui decedat 25
În al șaptelea rând: Modalitatea împlinirii rugăciunii de înmormântare pentru cel decedat: 26
În al optulea rând: Modalitatea de îngropare a celor decedați 28
Al nouălea: Este recomandat și prescris celor care nu s-au rugat pentru el la rugăciunea de înmormântare, să facă această rugăciune pentru el, după înmormântare. 29
A zecea: Nu este permis ca familia persoanei decedate să pregătească mâncare pentru oameni; 30
A unsprezecea: Nu este permis ca o femeie să fie îndoliată pentru o persoană decedată pentru mai mult de trei zile, cu excepția soțului ei. 31
Al doisprezecelea: Este permis pentru bărbați să viziteze mormintele din când în când pentru a se ruga pentru cei decedați și pentru iertarea lor și ca o reamintire a morții și a ceea ce urmează acesteia. 32
***
A fost relatat de Imam Ahmad (vol. 5, pag. 428), de Al-Tabarani în Al-Kabir (vol. 4, pag. 338), și de Al-Bayhaqi în Shuʿab al-iman (vol. 14, pag. 355). În Majmaʿ al-Zawaʾid (vol. 1, pag. 121) Relatat de Ahmad, iar naratorii săi sunt naratorii autentici.
A fost relatat de imam Ahmad (vol. 1, pag. 47)
A fost relatat de Abu Dawood, cu numărul (3251), și de At-Tirmidhi, cu numărul (1535).
A fost relatat de Abu Dawood, cu numărul (4980), și de Ahmad (vol. 5, pag. 384).
A fost relatat de Ibn Majah, cu numărul (4204), și de Imam Ahmad (vol. 3, pag. 30).
A fost consemnat de Muslim, cu numerele (916-917).
A fost relatat de Abu Dawud, cu numărul (3221), și de Al-Hakim (vol. 3, pag. 399).
A fost consemnat de Ibn Majah, cu numărul (1612), și de Imam Ahmad (vol. 2, pag. 204).
Muslim Al-Jana'iz (976), Al-Nasa’i Al-Jana'iz (2034), Abu Dawud Al-Jana'iz (3234), Ibn Majah Al-Jana'iz (1569), Ahmad (2/441).
A fost relatat de Ibn Majah, cu numărul (1569), și a fost autentificat de Al-Albani.
A fost consemnat de Muslim, cu numărul (975).
Colecția de Fatua (verdicte Islamice) și articole diverse (3/ 288- 298).